Omul de afaceri american Jim Rogers afirma ca, in urmatorii 10-20 de ani, preturile la alimente vor atinge cifre astronomice. In timp ce preturile la materii prime agricole cresc, un sfert din alimen¬tele produse in lume se pierd sau ajung la gunoi. O realitate incre¬dibila scoasa la iveala de un studiu realizat de Swedish Institute for Food and Biotechnology la solicitarea depar¬ta¬mentului de resort al ONU, FAO. Concret, volumul deseurilor alimentare se ridica la 1,3 miliarde de tone, insemnand 33% din tot ceea ce se produce.
O criza alimentara mondiala este iminenta! Acest avertisment, lansat periodic de expertii de resort si de insti¬tutiile specializate, ar fi trebuit, in mod normal, sa oblige la o atitudine mai cum¬patata fata de consumul produselor alimentare. Mai ales ca, potrivit exper¬tilor Organizatiei Natiunilor Unite (ONU), preturile la mancare se vor men¬tine, pe termen mediu, la un nivel ridicat. De fapt, numai in luna martie s-a constatat o usoara scadere, dupa noua luni de scumpiri fara intrerupere. Cu toate acestea, potrivit unui studiu realizat de Swedish Institute for Food and Biotechnology, anual ajung la groapa de gunoi 1,3 miliarde de tone de alimente. Mai exact 33% din tot ceea ce se produce. Un paradox, avand in vedere ca 925 de milioane de locuitori ai planetei nu au ce manca. Autorii raportului afir¬ma, prin¬tre altele, ca economiile evo¬luate si cele in curs de dezvoltare arunca de¬seuri alimentare sau irosesc inutil astfel de produse in cantitati aproape similare: 670 de milioane de tone si, respectiv, 630 de milioane de tone. In cazul tarilor bogate, acest volum este de aproximativ 222 de milioane de tone (in special legume, fructe si rada¬cinoase, compa¬ra¬tiv cu alte alimen¬te care ajung la ghena), cat productia intregii regiuni africane la sud de Sahara (230 de mili-oane de tone).
Diferente intre statele evoluate si cele in curs de dezvoltare
Studiul face distinctie intre pier¬derile de produse alimentare si cele cauzate de calitatea marfurilor oferite publicului consumator. Primele apar, in general, pe parcursul procesului de productie, in timpul si dupa recoltarea culturilor, precum si in diferitele etape ale prelucrarii. Ele sunt caracteristice cu precadere tarilor in curs de dezvoltare, unde infrastructura lasa mult de dorit, nivelul de tehnologizare a industriei de resort este foarte scazut, iar investitiile in sistemele de productie lipsesc aproape cu desavarsire. A doua categorie de pierderi se constata cu precadere in statele dezvoltate. Aici, de vina sunt, inainte de toate, comerciantii si cumparatorii, care se debaraseaza de unele produse cu mult inaintea expirarii termenului de valabilitate. Asa reiese din studiul specialistilor suedezi. Potrivit calculelor acestora, fiecare consumator din Europa si din America de Nord arunca anual la gunoi intre 95 si 115 kg de alimente. Autorii noteaza, in context, ca acest lucru conduce inevitabil la un consum sporit de apa, energie, resurse financiare si forta de munca.
Sfaturi din partea expertilor
Ce recomanda expertii ONU pentru remedierea acestei situatii? Pentru tarile in curs de dezvoltare sfatul este: luati masuri menite sa simplifice si sa inta¬reasca relatiile directe intre produ¬catori si cumparatori, acordati o atentie sporita tuturor problemelor legate de conditiile de transport, de prelucrare si de ambalare a produselor agricole.
In cazul statelor dezvoltate, specialistii FAO critica normele de calitate care plaseaza aspectul exterior al marfurilor deasupra performantelor nutritive ale acestora. Taranii, afirma analistii, trebuie sa dispuna de posibilitatea de a-si vinde direct productia, trecand printr-o procedura de testare si verificare mult simplificate, astfel incat marfa sa ajunga in sacosele gospodinelor sau in procesul de prelucrare al intreprinderilor specializate intr-un interval mai scurt de timp.
In general, sustin expertii FAO ca o concluzie a constatarilor lor, trebuie renuntat la obiceiul de a cumpara mai mult decat ai nevoie, iar companiile alimentare trebuie sa renunte la acea politica al carei scop este de a incita clientul sa umple cosurile in cantitati uriase.
Populatia mondiala sporeste rapid
Jim Rogers, directorul general al companiei Rogers Holdings, avertiza, recent, ca in urmatorii 10-20 de ani preturile la alimente vor atinge valori astronomice. Drept justificare a punc¬tului sau de vedere el a aratat ca, in prezent, varsta medie a fermierului american este de 59 de ani, iar pe viitor va creste. In India, fermierii isi pun capat zilelor pentru ca nu reusesc sa castige nici macar pentru a-si intretine familia.
In general, spune Rogers, agri¬cultura mondiala se afla intr-o stare acuta de degradare. Prin urmare, prognoza omul de afaceri, ne asteapta una dintre cele mai grave crize alimen¬tare. „Nu sunt suficient de des¬tept pentru a deveni fermier. De aceea investesc in materii prime”, a incheiat, mai in gluma, mai in serios, Jim Ro¬gers. De altfel, futurologii americani trag constant semnale de alarma, sustinand cu tarie ca, in pofida parerii unanime, catalizatorul viitoarelor conflicte mili¬tare nu vor fi resursele energetice. Fara indoiala, explica aces¬tia, deficitul de petrol si gaze constituie un pericol real pentru bunastarea multor tari ale lumii. Dar mult mai grav va fi deficitul de hrana. Merita amintit ca, inca din 2007, expertii FAO au estimat, la o conferinta inter¬na¬tionala organizata la Roma, ca in 2017 o serie de tari vor ajunge in situatia de a-si procura alimente cu ajutorul fortei militare.
Intr-o recenta lucrare aparuta in revista „The Foreign Policy”, Lester R. Brown nota, printre altele, ca una dintre cauzele scumpirii produselor alimentare o constituie cresterea rapida a populatiei lumii. „Anual, in jurul mesei planetare apar, in medie, 219.000 de alte guri care vor sa manance. In fiecare an, omenirea sporeste cu 80 de milioane de locuitori, al caror numar s-a dublat, practic, incepand din 1970.
Evolutia preturilor
Potrivit FAO, indicele de pret la porumb a crescut fata de aprilie anul trecut cu 11%, ca urmare a fenomenelor meteorologice imprevizibile si a intarzierilor din campania agricola. In acelasi timp, oferta generoasa de orez a exercitat o puternica presiune asupra valorilor tarifare. Pentru carne, dupa ce au scazut cu 7% in martie, preturile au ramas neschimbate, practic, luna trecuta. Indicele de pret la zahar a atins 348 de puncte, cu 7% sub nivelul din martie si cu 17% fata de cifrele-record din ianuarie. In ceea ce priveste lactatele, indicele de pret a atins 229 de puncte in aprilie, in scadere cu 2,9% fata de martie, dupa sapte luni de crestere constanta.
Prognoza FAO
Expertii FAO sunt de parere ca, drept raspuns la preturile ridicate, productia de cereale va progresa, dupa toate probabilitatile, pe fondul unor conditii meteorologice mult mai favorabile. Astfel, se anticipeaza o crestere a productiei de grau cu 3,5% la nivel global, iar de orez cu 3%. Pe de alta parte, rezervele mondiale de cereale in sezonul care se incheie anul acesta se vor reduce pana la cel mai scazut nivel incepand din 2008, in special din cauza epuizarii rezervelor de furaje. Specialistii institutiei ONU cred, de asemenea, ca vor diminua inclusiv rezervele de grau ale lumii, desi raportul dintre rezerve si consum va ramane stabil, capabil sa asigure necesarul global.
